Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită revizuirea regimului contribuțiilor sociale minime aplicabile anumitor contracte cu timp parțial, în contextul în care proiectul rectificării bugetare pentru 2026 este construit pe o contracție economică de 0,4%. Organizația susține că actualele reguli pot descuraja unele angajări legale și propune ca nivelul contribuțiilor sociale să fie stabilit în funcție de venitul efectiv realizat.
Propunerea organizației patronale
Potrivit CONAF, revizuirea ar trebui analizată împreună cu o eventuală aplicare etapizată a reformei. Miza este reprezentată de contractele încheiate pentru un număr redus de ore, în cazul persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă și al angajatorilor care au nevoie de o astfel de formă de ocupare.
Organizația consideră că problema trebuie examinată și prin prisma situației bugetare. În proiectul rectificării, veniturile estimate din impozitul pe salarii au fost diminuate cu aproximativ 488 de milioane de lei. În acest cadru, CONAF afirmă că politica fiscală ar trebui să urmărească nu doar colectarea imediată, ci și menținerea sau extinderea bazei de angajați care lucrează legal.
„Nu putem avea o economie mai puternică doar colectând mai mult de la cei care muncesc deja. Trebuie să creăm și condițiile pentru ca mai mulți oameni să poată munci legal”, a declarat Cristina Chiriac, președintele fondator al CONAF.
Diferența dintre fraudă și angajarea legală
Președintele CONAF a susținut că România se confruntă cu lipsa forței de muncă, dar că regulile care pot îngreuna accesul la un loc de muncă trebuie evaluate mai atent. În exemplul prezentat de organizație, o persoană care revine după mai mulți ani de inactivitate poate avea nevoie să înceapă cu patru ore pe zi, în timp ce angajatorul poate avea nevoie exact de acest program.
În asemenea situații, susține confederația, costul fiscal poate fi calculat prin raportare la o bază mai mare decât venitul efectiv obținut de salariat. CONAF consideră că această diferență poate reduce atractivitatea unor contracte part-time, mai ales pentru persoanele care revin treptat pe piața muncii sau pentru angajatorii care nu pot oferi o normă întreagă.
Organizația nu contestă necesitatea combaterii muncii subdeclarate și a contractelor part-time fictive. Dimpotrivă, arată că acestea afectează concurența, bugetul public și drepturile salariaților. Propunerea formulată este ca sistemul fiscal să distingă mai clar între situațiile frauduloase și angajările cu timp parțial care reflectă în mod real munca prestată.
Datele invocate în argumentație
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Contracția economică prevăzută în rectificarea bugetară | 0,4% |
| Reducerea estimată a veniturilor din impozitul pe salarii | 488 milioane lei |
| Programul menționat ca exemplu de reintrare în activitate | 4 ore pe zi |
CONAF propune compararea efectelor menținerii regulilor actuale cu rezultatele posibile ale unei modificări asupra ocupării și asupra veniturilor viitoare. În viziunea organizației, analiza ar trebui să țină cont de două obiective simultane: protejarea încasărilor publice și reducerea obstacolelor pentru angajarea legală.
- contribuțiile sociale ar urma să fie raportate la venitul efectiv pentru anumite contracte part-time;
- reforma ar putea fi analizată pentru o aplicare etapizată;
- măsurile împotriva muncii subdeclarate ar trebui păstrate, dar diferențiate de formele legale de muncă parțială.
Solicitarea este formulată în contextul unei rectificări bugetare care estimează scăderea activității economice și reducerea unor venituri fiscale. Decizia privind eventuala modificare a regimului contribuțiilor nu este prezentată în informațiile disponibile, însă CONAF cere ca analiza să includă atât impactul fiscal imediat, cât și efectele asupra accesului la muncă pentru persoanele care nu pot lucra cu normă întreagă.
