Prima rectificare bugetară din 2026 prevede suplimentări importante pentru sănătate, cu scopul declarat de a acoperi cheltuielile urgente până la sfârșitul anului. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar urma să beneficieze de 3,22 miliarde de lei, în principal pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale, inclusiv pentru pacienții incluși în programele naționale de sănătate.
Proiectul rectificării, publicat de Ministerul Finanțelor la 29 octombrie, include și fonduri suplimentare pentru pensii, salarii, servicii sociale și bugetele administrațiilor locale. În paralel, unele cheltuieli sunt reduse prin redistribuirea sumelor estimate că nu vor fi utilizate de instituțiile publice. Guvernul urmărește, potrivit documentului, menținerea deficitului bugetar la 6,2% din Produsul Intern Brut.
Finanțarea serviciilor medicale și a programelor naționale
Din suma destinată fondului de sănătate, 3,20 miliarde de lei sunt prevăzute pentru medicamente, consumabile medicale și plata serviciilor medicale. Alocarea vizează și serviciile spitalicești, precum și programele naționale de sănătate, domenii în care continuitatea finanțării este esențială pentru pacienții aflați în tratament sau monitorizare.
De asemenea, aproximativ 3,9 miliarde de lei, reținute la începutul anului, urmează să fie puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Informațiile din proiect indică astfel o intervenție bugetară concentrată atât pe plata serviciilor deja prevăzute în sistem, cât și pe asigurarea resurselor necesare pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului.
| Destinație | Sumă prevăzută |
|---|---|
| Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate | 3,22 miliarde lei |
| Medicamente, materiale sanitare și servicii medicale | 3,20 miliarde lei |
| Alocări suplimentare pentru Ministerul Sănătății | 774 milioane lei |
| Resurse puse la dispoziția CNAS | aproximativ 3,9 miliarde lei |
Bani pentru ambulanță, urgențe și acțiuni prioritare
Ministerul Sănătății ar urma să primească, în total, 774 de milioane de lei. Repartizarea anunțată include 183 de milioane de lei pentru salariile angajaților serviciilor județene de ambulanță, 200 de milioane de lei pentru funcționarea unităților de primiri urgențe și a structurilor SMURD, iar 391 de milioane de lei pentru programe naționale și acțiuni prioritare de sănătate.
După diminuarea unor fonduri aferente proiectelor cu un nivel redus de execuție, bugetul Ministerului Sănătății crește, pe ansamblu, cu 72 de milioane de lei. Diferența dintre totalul alocărilor suplimentare și creșterea netă reflectă, potrivit datelor prezentate în proiect, reașezarea unor cheltuieli și reducerea sumelor pentru proiecte care nu au fost utilizate în ritmul estimat.
- 183 milioane de lei sunt destinate salariilor personalului serviciilor județene de ambulanță;
- 200 milioane de lei sunt prevăzute pentru unitățile de primiri urgențe și structurile SMURD;
- 391 milioane de lei merg către programe naționale și acțiuni prioritare de sănătate.
Deficitul rămâne la 6,2% din PIB
Rectificarea majorează valoarea nominală estimată a deficitului pentru 2026 cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei. Ponderea în PIB este menținută însă la 6,2%, după actualizarea valorii produsului intern brut la 2.086,3 miliarde de lei. În primele nouă luni ale anului, deficitul a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025.
Premierul Luca Niculescu a anunțat că măsurile urmau să fie aprobate în ședința de Guvern din 30 octombrie. El a precizat că finanțarea este necesară pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale, inclusiv pentru pacienții din programele naționale.
„Vom rezolva în şedinţa de guvern de azi problemele urgente de finanţare din Sănătate.”
Executivul a anunțat, în același pachet, fonduri pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, pentru drepturile copiilor și ale persoanelor cu dizabilități, precum și transferuri către comunitățile locale. Rectificarea include și resurse pentru investiții în agricultură și pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
