O amprentă de frunză de viță-de-vie imprimată pe o bucată de lut descoperită în anii 1980 în spaţiul Cucuteni atrage atenţia cercetătorilor care cred că populaţii din actualul teritoriu al României şi Republicii Moldova ar fi produs sau consumat vin în urmă cu aproximativ 7.000 de ani. Informaţiile provin de la Asociaţia „7000“ din Republica Moldova şi au fost prezentate în cadrul unor întâlniri dedicate turismului cultural şi vitivinicol.
Cum a început investigaţia
Cercetarea a pornit de la fragmente de lut dintr-o locuinţă cucuteniană pe care se observă imprimate urme ce seamănă cu o frunză de viţă-de-vie. Ivan Muntean, preşedintele Asociaţiei „7000“, a reunit istorici şi cercetători din Republica Moldova şi Ucraina şi intenţionează să implice şi specialişti din România într-un proiect comun. Exponatul care a declanşat această iniţiativă a fost expus ca „exponatul lunii octombrie" la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, la Chişinău.
Ce spun istoricii
Istoricii implicaţi în analiza contextului arheologic apreciază că urmele de viţă-de-vie apar într-un mediu bine documentat şi acompaniate de resturi botanice, precum sâmburi de struguri, ceea ce sugerează prezenţa plantei în viaţa comunităţilor cucuteniene.
„Unii cercetători atribuie amprenta viţei-de-vie domesticite Vitis vinifera. Alţii, fiind mai sceptici, o consideră de specie sălbatică. Cu toate acestea, fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar şi bine documentat, împreună cu sâmburi de struguri lângă o locuinţă, este o dovadă ce ne permite să afirmăm că viţa-de-vie făcea parte din viaţa comunităţilor cucuteniene cu 6.000 de ani în urmă.“
Frazarea din analiza muzeală marchează diferenţe de interpretare: unii specialişti văd dovada domesticirii speciei, alţii rămân prudenţi şi nu exclud utilizarea viţei sălbatice. Totuşi, prezenţa unor resturi vegetale în acelaşi context arheologic întăreşte ipoteza că viţa-de-vie era parte a mediului alimentar sau economic.
Paşii necesari pentru confirmare
Organizatorii iniţiativei subliniază necesitatea unei analize biochimice avansate a vaselor şi a resturilor găsite în situri cucuteniene pentru a demonstra prezenţa produselor fermentate (etanol, compuşi fenolici specifici vinului) sau a markerilor biologici care să ateste procesul de vinificaţie. Până la astfel de investigaţii, concluziile rămân preliminare.
Aspectele care trebuie verificate includ:
- analize chimice şi izotopice ale reziduurilor din vase;
- datarea contextuală precisă a straturilor arheologice şi a materialelor organice;
- colaborarea transfrontalieră între cercetători din Republica Moldova, Ucraina şi România.
| Element | Stare actuală |
|---|---|
| Bucată de lut cu amprentă | Descoperită în anii 1980; expusă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei |
| Analize necesare | Biochimice avansate asupra vaselor şi resturilor |
| Iniţiatori | Asociaţia „7000“ (Republica Moldova) şi colaboratori din regiune |
Reprezentanţii proiectului au prezentat ideea în cadrul Galei Turismului „Descoperă Nord-Est“, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, eveniment ce a atras discuţii despre intersecţia dintre patrimoniu arheologic şi dezvoltarea turismului vitivinicol regional.
Implicaţii culturale şi turistice
Dacă ipoteza va fi confirmată prin metode ştiinţifice riguroase, rezultatele ar putea modifica perspectivele privind originile viticulturii şi ar oferi un argument puternic pentru promovarea patrimoniului cultural şi a turismului vitivinicol în regiune. Confirmarea unei practici viticole timpurii ar întări legătura dintre comunităţile Cucuteni şi evoluţia unor obiceiuri agricole şi alimentare cu rezonanţă până în epoca modernă.
Urmează ca iniţiatorii să atragă specialişti din România pentru a consolida echipele de cercetare şi a desfăşura investigaţiile necesare. Până la clarificarea biochimică, descoperirea rămâne o piesă sugestivă în puzzle-ul complex al istoriei agricole a Europei de sud-est.
Redactor-șef Lifestyle
