Autorităţile au decis traseul prioritare pentru prima rută a Trenului Metropolitan: București Nord – Crivina, în judeţul Prahova. Coridorul ales provine dintr-un total de 26 de opţiuni analizate şi, potrivit TPBI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti–Ilfov), are un orizont concret de intrare în funcţiune estimat pentru ianuarie 2030.
Ce presupune proiectul pentru Prahova
Traseul prioritar va acoperi aproape 40 de kilometri, valorificând în mare măsură calea ferată existentă pe magistrala București–Ploiești. Proiectul include atât modernizări ale infrastructurii pentru creșterea capacității liniei, cât și amenajarea sau construirea punctelor de oprire. Pe această rută vor exista în total 13 stații, dintre care două vor fi realizate integral de la zero: Chitila 2 și Buciumeni. Celelalte 11 sunt stații sau halte existente ce vor fi modernizate, printre care: București Nord, Basarab, Carpați, Pajura, Depou București Triaj, Chitila, Buftea, Dârza, Periș, Scroviștea și capătul de linie de la Crivina (Prahova).
Decizia de a stabili capătul de linie la Crivina a fost motivată prin eficienţă operativă: infrastructura disponibilă în acel punct permite întoarcerea trenurilor, ceea ce conduce la o economie estimată la 16 milioane de euro în raport cu alte opţiuni de terminare a traseului.
Finanțare, materiale și calendar
Bugetul proiectului pe magistrala aleasă este estimat la peste 1,5 miliarde de lei, sumă ce va acoperi modernizările şi amenajările necesare. Finanţarea este prevăzută prin Programul Transport 2021–2027, cu o contribuţie nerambursabilă europeană estimată la 85%; restul va veni din surse naţionale.
Etapele rămase includ finalizarea documentaţiilor tehnice, organizarea licitaţiilor pentru execuţie şi pentru achiziţia celor 5 trenuri electrice noi. Lucrările efective la infrastructură şi la cele două staţii noi vor începe după atribuirea contractelor de execuţie, în anii următori. Potrivit TPBI, circulaţia comercială este programată să înceapă în ianuarie 2030.
Organizarea serviciului și beneficiile pentru navetişti
Pe magistrală vor opera cinci garnituri electrice noi, concepute pentru a asigura o frecvenţă apropiată de necesarul unui transport metropolitan: 30 de minute între trenuri în orele de vârf şi 60 de minute în restul zilei. Această succesiune ar urma să ofere o alternativă serioasă la deplasarea cu autoturismul, în special pentru navetiştii care fac zilnic drumul către Bucureşti.
Autorităţile evidenţiază câteva avantaje anticipate pentru călători:
- costuri de transport public semnificativ mai mici comparativ cu cheltuielile zilnice cu carburantul și taxele de parcare în Capitală;
- reducerea timpilor de călătorie prin creşterea frecvenţei şi modernizarea staţiilor;
- posibilitatea extinderii ulterioare a traseului până la Ploieşti, în etape viitoare.
Impact local şi perspective
Pentru localităţile din jurul punctelor de oprire din Prahova proiectul are implicaţii multiple: acces mai facil la piaţa muncii din Bucureşti pentru navetişti, potenţial de dezvoltare a mobilităţii suburbane şi presiune asupra administraţiilor locale pentru amenajări adiacente (parcări, acces pietonal, legături cu transportul local). Totodată, investiţia importantă anunţată va solicita coordonare între autorităţile centrale, regionale şi locale pentru implementare şi gestionarea fluxurilor financiare şi de proiect.
| Element | Date cheie |
|---|---|
| Lungime traseu | ~40 km |
| Staţii | 13 (2 noi, 11 modernizate) |
| Garnituri | 5 trenuri electrice noi |
| Finanţare estimată | > 1,5 miliarde lei (85% UE) |
| Data estimată început circulaţie | ianuarie 2030 |
Planul de dezvoltare mai prevede, într-o etapă ulterioară, extinderea până la Ploieşti, însă aceasta va depinde de rezultate şi de alocările financiare viitoare. Următoarele faze imediate sunt de natură tehnico-administrativă: documentaţii finale şi licitaţii, urmate de execuţie.
Pe termen scurt, pentru navetiştii din Prahova şi zonele periurbane aceasta înseamnă o perspectivă clară de transport public feroviar modernizat, planificat să funcţioneze cu frecvenţe care să permită utilizarea regulată pentru deplasările zilnice spre şi dinspre Capitală.
