Nivelul dioxidului de azot va fi monitorizat timp de o lună în 50 de locații din București, într-o campanie europeană dedicată măsurării poluării aerului. Acțiunea este derulată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, care va utiliza 100 de tuburi pasive amplasate în toate cele șase sectoare ale Capitalei.
Monitorizarea face parte din campania europeană „Vezi ce respiri” și urmărește concentrațiile de NO2, poluant asociat în principal arderii combustibililor. În București, traficul rutier reprezintă una dintre principalele surse de emisii, iar valorile pot fi diferite de la o zonă la alta, în funcție de caracteristicile locului și de intensitatea circulației, potrivit informațiilor prezentate de organizație.
„Dioxidul de azot este un poluant invizibil, rezultat în principal din arderea combustibililor. În București, traficul rutier este una dintre principalele surse de emisii de NO2, iar concentrațiile acestuia pot varia de la o zonă la alta.”
O lună de prelevare în toate sectoarele
Tuburile pasive vor colecta dioxidul de azot din aer pe durata a 28 de zile. Metoda permite compararea unor puncte cu profiluri diferite, astfel încât măsurarea să nu fie limitată la marile artere sau la o singură zonă a orașului. Cele 50 de amplasamente au fost stabilite după criterii comune, folosite în toate țările partenere ale proiectului.
| Tipul locației | Număr de puncte |
|---|---|
| Bulevarde principale | 22 |
| Străzi secundare | 22 |
| În apropierea unor școli | 5 |
| Parc | 1 |
| Total | 50 |
Distribuția punctelor pune față în față zonele cu trafic important și spațiile de circulație secundare. În același timp, includerea unor locații din apropierea școlilor și a unui parc extinde observația către spații în care oamenii petrec timp, nu doar către coridoarele rutiere intens circulate.
- 100 de tuburi pasive vor fi folosite în campanie;
- măsurătorile se desfășoară în 50 de locații;
- prelevarea durează 28 de zile și acoperă toate cele șase sectoare;
- probele vor fi analizate ulterior într-un laborator din Elveția.
De ce este urmărit dioxidul de azot
Organizația de mediu arată că NO2 nu poate fi observat cu ochiul liber, însă expunerea prelungită poate afecta sănătatea. Potrivit referinței invocate de Ecopolis, Organizația Mondială a Sănătății indică iritarea căilor respiratorii și agravarea unor afecțiuni respiratorii existente.
Copiii sunt considerați deosebit de vulnerabili la efectele acestui poluant. Informațiile transmise în cadrul campaniei menționează că dioxidul de azot poate contribui la intensificarea simptomelor astmului și la afectarea funcției pulmonare în cazul copiilor care suferă de această afecțiune. Sunt indicate, de asemenea, cercetări privind efecte asupra sistemului cardiovascular al copiilor și adolescenților.
Expunerea pe termen scurt și lung la NO2 a fost corelată, potrivit organizației, cu valori mai ridicate ale tensiunii arteriale și cu un risc crescut de hipertensiune. Ecopolis menționează și asocierea dintre expunerea în timpul sarcinii, în special în primul trimestru, și un risc mai mare de astm și rinită alergică la copii.
Rezultatele vor fi stabilite după analiza probelor
După încheierea perioadei de colectare, probele vor fi analizate într-un laborator din Elveția. Comunicare rezultatelor este prevăzută după finalizarea acestei etape, fără ca în informațiile disponibile să fie indicată o dată exactă pentru publicarea lor.
Prin alegerea unor puncte de pe bulevarde principale, străzi secundare, din apropierea școlilor și dintr-un parc, campania va putea descrie diferențele dintre mai multe tipuri de spații urbane. Datele nu se limitează la o singură arteră sau la o măsurătoare izolată, ci sunt colectate simultan în toate sectoarele Capitalei, în cadrul aceleiași perioade de 28 de zile.
Demersul oferă, astfel, o evaluare locală a poluării asociate traficului rutier, cu o metodă și criterii utilizate în proiectul european. Pentru București, interesul principal îl reprezintă identificarea diferențelor dintre zonele monitorizate și clarificarea nivelului de dioxid de azot la care pot fi expuse persoanele care locuiesc, învață sau circulă în aceste spații. Concluziile vor putea fi formulate după analiza de laborator a tuturor probelor.
