Un raport prezentat în cadrul Colegiului Prefectural arată că, la 30 septembrie 2026, în judeţul Bistriţa‑Năsăud existau 3.038 beneficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dintre care 30 erau mame minore, potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Bistriţa‑Năsăud. Aceeaşi întâlnire a evidenţiat însă o discrepanţă: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) raportează 40 de mame minore în evidenţă.
Valoarea indemnizaţiei şi structură
Directoarea AJPIS, Ani Bob, a explicat în şedinţă că indemnizaţia pentru creşterea copilului are în judeţ valori cuprinse între 1.651 şi 8.500 lei, din care se reţine o cotă de 10% pentru CASS. Din totalul beneficiarilor, 468 primesc valoarea minimă, iar 131 beneficiază de indemnizaţia maximă.
Pe de altă parte, reprezentanţii DGASPC au comunicat reporterilor că în evidenţele instituţiei figurează 40 de mame minore. Conform explicaţiilor AJPIS, condiţia pentru ca o mamă minoră să primească indemnizaţia este aceea de a fi elevă, ceea ce poate justifica diferenţa între cele două statistici.
„Asistenţii sociali de la primăriile unde minorele au domiciliul ne contactează totdeauna să ne întrebe dacă se poate acorda indemnizaţia. Pentru minore, condiţia e să fie eleve. Deci probabil că celelalte mame minore care nu beneficiază de indemnizaţie nu îndeplinesc condiţia necesară.”
Evoluţia cererilor şi participarea taţilor
Ani Bob a mai relatat că, în primele nouă luni ale anului, au fost înregistrate 1.150 cereri noi pentru indemnizaţii depuse de mame şi 420 cereri depuse de taţi. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul cererilor depuse de taţi a scăzut (anul trecut fiind înregistrate 475 cereri din partea taţilor până la aceeaşi dată).
La 30 septembrie, indemnizaţia era în plată pentru 645 taţi, dintre care 52 încasau valoarea maximă.
Implicări şi posibile explicaţii
Discrepanţa între cele două instituţii — AJPIS şi DGASPC — indică cel puţin două aspecte: aplicarea unor criterii de eligibilitate care pot exclude unele cazuri şi necesitatea unei comunicări mai bune între autorităţile implicate în protecţia copilului şi plata drepturilor sociale. Cerinţa ca mama minoră să fie elevă poate diminua dreptul la indemnizaţie pentru tinerele mame care au abandonat cursurile sau nu mai sunt înscrise în sistemul de învăţământ formal.
În mediul rural al judeţului, unde accesul la servicii sociale şi consiliere este adesea mai limitat, rolul asistenţilor sociali locali devine esenţial pentru informarea familiilor despre condiţiile şi drepturile la plata indemnizaţiei.
- Număr total beneficiari (30 septembrie 2026): 3.038
- Beneficiari care primesc suma minimă: 468
- Beneficiari cu indemnizaţie maximă: 131
- Mame minore conform AJPIS: 30
- Mame minore conform DGASPC: 40
- Cererile noi ale mamelor (primele 9 luni): 1.150
- Cererile noi ale taţilor (primele 9 luni): 420
| Indicator | Număr |
|---|---|
| Beneficiari total | 3.038 |
| Mame minore (AJPIS) | 30 |
| Mame minore (DGASPC) | 40 |
Ce urmează şi recomandări practice
Pe termen scurt, o clarificare a criteriilor de eligibilitate şi sincronizarea bazelor de date între AJPIS şi DGASPC ar putea reduce erorile şi întârzierile în acordarea drepturilor. În paralel, informarea activă a elevilor‑mame şi a familiilor, prin cabinetele primăriilor şi prin serviciile sociale, este necesară pentru a se asigura că tinerele care îndeplinesc condiţiile primesc sprijinul de care au nevoie.
Pentru părinţii şi tutorii care se confruntă cu astfel de situaţii, recomandarea directorului AJPIS rămâne colaborarea cu asistenţii sociali din primării şi verificarea documentaţiei necesare la instituţiile competente. Procedurile privind depunerea cererilor şi documentele necesare sunt gestionate de AJPIS la nivel judeţean.
Diferenţele statistice semnalate la nivel judeţean sunt, în esenţă, un semnal de alarmă: pe lângă cifra brută, rămâne importantă situaţia socială a acestor tinere mame şi accesul lor la servicii medicale, educaţionale şi de consiliere care să le permită continuarea studiilor şi integrarea socială.
