La un an de la viitura care a devastat oraşul Broșteni, pe 27-28 iulie 2025, comunitatea se confruntă cu întrebări persistente legate de cauzele catastrofei, de modul în care s‑a făcut reconstrucţia şi de reluarea exploatărilor forestiere în bazinele hidrografice din aval. Documentarea efectuată pe valea Negrişoara, afluent al râului Neagra, arată imagini ale unor resturi masive – carcase de maşini, elemente din construcţii şi containere de locuit abandonate – şi confirmă faptul că multe gospodării au fost refăcute chiar pe amplasamentele afectate de ape.
Bilantul calamităţii şi reconstrucţia
În urma viiturii din vara anului trecut au fost consemnate pierderi umane şi pagube materiale semnificative. Conform datelor publicate după eveniment, bilanţul include:
- 3 persoane decedate;
- 203 persoane evacuate de urgenţă, dintre care 111 salvate cu elicopterele;
- aproximativ 650 de gospodării afectate;
- 250 de locuinţe şi peste 1.000 de anexe distruse total sau parţial;
- poduri, podeţe, porţiuni din drumuri judeţene şi reţele de utilităţi rupte sau dislocate.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Decese | 3 |
| Evacuări | 203 (111 cu elicopter) |
| Gospodării afectate | ~650 |
| Locuinţe distruse | 250 |
Declaraţii şi poziţii
La aniversarea de un an, primarul oraşului Broșteni, Alexandru Hurjui, a afirmat că localitatea "şi‑a revenit" şi că viaţa merge înainte, apreciind că evenimentul nu ar fi putut fi prevăzut. Despre necesitatea protecţiei împotriva unor viitoare inundaţii, primarul a spus:
„A fost o calamitate, o situaţie care nu a putut fi prevăzută de nimeni. Nu ai ce să previi. Doar să ne rugăm la Dumnezeu să ne apere şi să ne păzească de ape pe viitor pe noi şi generaţiile viitoare.”
Afirmaţia reflectă perspectiva oficială locală, dar ridică şi întrebări care ţin de politici de prevenţie, managementul bazinelor hidrografice şi modul în care sunt autorizate şi supravegheate exploatările forestiere.
Investigaţie şi studiu academic
Proiectul de investigaţii de mediu "Verde Curat", publicat pe platforma România Curată, şi‑a propus să analizeze cauzele dezastrului. Jurnaliştii proiectului au colaborat cu un cercetător doctorand de la Universitatea din Suceava, Mihai Barbacariu, care a realizat un studiu în zonă. Documentarea de teren a evidenţiat elemente materiale rămase în albia râului şi schimbări asupra reliefului şi a infrastructurii locale.
Materialele şi analiza aduse de proiectul de investigaţii promit clarificări privind factorii care au contribuit la formarea viiturii, dar studiul complet şi concluziile sale nu sunt integral reproduse în sinteza publicată. În consecinţă, rămân deschise întrebări privind rolul practicilor forestiere, al gestiunii terenurilor şi al altor factori antropici în amplificarea fenomenului hidrologic extrem.
Reluarea exploatărilor forestiere şi temerile comunităţii
La faţa locului, în valea Negrişoara, jurnaliştii au constatat că exploatările de lemn au fost reluate. Pentru locuitorii afectaţi, această reluare a activităţilor forestiere pe versanţi reprezintă o sursă de îngrijorare: defrişările pot modifica capacitatea de infiltrare a precipitaţiilor, pot accelera scurgerile şi pot creşte riscul de eroziune şi alunecări care pun presiune asupra cursurilor de apă. În plus, existenţa unor gabarite mari de resturi şi elemente structurale desprinse sau mutate de viitură ridică problema gestionării deşeurilor şi a intervenţiilor de consolidare a albiilor.
Reconstrucţie în acelaşi amplasament: riscuri şi alternativă
Un alt aspect semnalat de documentare este faptul că numeroşi localnici şi-au reconstruit locuinţele pe amplasamentele luate anterior de ape. Motivele sunt variate: lipsa alternativelor locative, resurse financiare limitate, ataşament faţă de terenuri şi construcţii. Reconstrucţia în acelaşi perimetru expus rămâne însă o vulnerabilitate majoră în faţa unor eventuale viitoare fenomene extreme.
Ce urmează şi ce pot aştepta locuitorii
Investigaţiile aflate în curs ar trebui să ofere autorităţilor locale şi judeţene elemente tehnice pentru a evalua măsuri de reducere a riscului: monitorizarea albiilor, amenajări hidrotehnice acolo unde este posibil, revizuirea regimului de exploatare forestieră şi soluţii de relocare sau consolidare pentru locuinţele cele mai expuse. Până la publicarea unor concluzii ştiinţifice şi a unor recomandări instituţionale detaliate, comunitatea rămâne într‑o stare de anticipare şi nesiguranţă.
Pe măsură ce studiul cercetătorului din Suceava şi materialele investigaţiei "Verde Curat" vor fi făcute publice în întregime, vor fi necesare răspunsuri concrete din partea autorităţilor responsabile cu gospodărirea apelor, cu gestionarea fondului forestier şi cu protecţia civilă, pentru a transforma lecţiile tragediei în măsuri practice care să reducă vulnerabilitatea Broșteniului şi a zonelor învecinate.
