Lilian Onescu, care a ocupat funcţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală, atrage atenţia asupra riscurilor generate de reforma aparatului de stat dacă aceasta se limitează doar la reducerea numerică a posturilor. Într-un punct de vedere publicat după încetarea raportului său de serviciu în calitate de inspector guvernamental, Onescu solicită transparenţă, criterii obiective şi evaluări care să includă efectele asupra capacităţii instituţiilor de a-şi îndeplini atribuţiile.
Un apel la evaluări care să pună în balanţă economiile şi competenţa
Fostul prefect subliniază că reorganizările pot fi justificate atunci când elimină risipa, suprapunerile şi ineficienţa, dar avertizează că economiile bugetare nu trebuie analizate separat de impactul asupra expertizei şi continuităţii administrative. Potrivit exprimării sale, o simplă reducere de posturi nu echivalează automat cu profesionalizare.
„Reducerea numerică a aparatului de stat nu este, în sine, sinonimă cu profesionalizarea.”
Mesajul său insistă pe faptul că deciziile privind organigramele ar trebui să ia în calcul nu doar costul salarial, ci şi valoarea cunoştinţelor şi experienţei care riscă să dispară odată cu desfiinţarea unor posturi.
Experienţa, între argument şi avertisment
Onescu îşi prezintă parcursul profesional ca un instrument de reflecţie asupra modului în care statul valorifică competenţele acumulate de angajaţi. El menţionează începutul carierei în 1996 şi că, din 2007, a ocupat funcţii din categoria înalţilor funcţionari publici, la nivelul prefecturilor, ministerelor şi autorităţilor centrale. De asemenea, fostul prefect aminteşte obţinerea titlului de doctor în ştiinţe economice în 2011 la Academia Română şi activitatea sa didactică şi de cercetare.
Pe fondul acestor experienţe, el consideră necesară o dezbatere publică despre modul în care sunt evaluate competenţele profesionale şi despre mecanismele de păstrare a memoriei instituţionale în timpul sau după procesul de reorganizare.
Ce ar trebui analizat în procesul de reorganizare
În nota publică, fostul prefect propune includerea unor criterii clare în evaluările premergătoare schimbărilor organizatorice. Aceste aspecte pot influenţa capacitatea instituţiilor de a răspunde nevoilor cetăţenilor şi de a gestiona programele, inclusiv cele cu finanţare europeană.
- evaluarea competenţelor profesionale şi a experienţei relevante pentru posturile desfiinţate;
- analiza impactului asupra continuităţii serviciilor publice şi a capacităţii administrative;
- măsuri de retenţie a expertizei sau reutilizare a acesteia în alte compartimente;
- transparenţă şi criterii obiective în stabilirea noilor organigrame.
Implicaţii locale
Pentru comunităţile din judeţul Călăraşi, modificările din administraţia publică pot însemna schimbări în accesul la servicii, în ritmul implementării proiectelor sau în calitatea instructajului pentru programe finanţate din fonduri nerambursabile. Pierderea unor specialişti cu cunoştinţe aprofundate poate întârzia proceduri sau poate creşte dependenţa de consultanţă externă.
| Element | Indicator citat |
|---|---|
| Începutul carierei | 1996 |
| Funcţii de înalt funcţionar | din 2007 |
| Titlu academic | Doctor în ştiinţe economice, 2011 |
Autorul punctului de vedere atrage atenţia că reorganizările trebuie să vină la pachet cu strategii de transfer de cunoştinţe şi programe de reconversie pentru angajaţii afectaţi, astfel încât expertiza să rămână accesibilă în interiorul instituţiilor publice.
Contextul reformei şi întrebările rămase
Deşi reforma administraţiei este promovată în general ca o sursă de eficientizare şi reducere a cheltuielilor, rămân neclare mecanismele precise prin care se vor păstra competenţele specializate şi memoria instituţională. Fostul prefect solicită ca decidenţii să includă aceste criterii în planificarea reorganizărilor şi să comunice public evaluările efectuate.
Discuţia deschisă de Onescu pune în centrul atenţiei o dilemă practică: cum se poate obţine performanţă administrativă fără a compromite capacitatea instituţională acumulată în timp? Răspunsul va influenţa nu doar structura birocratică, ci şi calitatea serviciilor primite de locuitorii judeţului Călăraşi.
În absenţa unor prevederi operative şi a unor proceduri de protecţie a expertizei, avertismentul fostului prefect rămâne un semnal pentru autorităţile locale şi centrale: reorganizarea trebuie făcută cu măsură, criterii clare şi planuri care să păstreze capacitatea de funcţionare a instituţiilor publice.
